R.
Bd Kogalniceanu, duminica, primavara indelung asteptata, forfota pe trotuare. In fata unui magazin cu ultimele noutati mondene in materie de vestimentatie un barbat cufundat in lectura unei carti, complet detasat fata de tot dinprejur. Si pe cartea pe care o citeste, si pe celelalte doua din punguta transparenta agatata de brat, se intrezaresc o cruce mare si un inceput de titlu bisericesc.
Imi pare cunoscut, ajung in dreptul lui si intradevar este R. Il salut si il vad cum revine incet-incet din lumea paralela in care intrase prin lectura cartii.
Il intreb ce mai face, de ce a disparut din toate cercurile comune desi imi dau seama ca insasi ipostaza aceasta in care l-am surprins, suspendat in timp si spatiu, intre cartile bisericesti si vitrina magazinului chic in fata caruia este oprit descrie simbolic exact cele doua extreme care il framanta de mai bine de 30 de ani incoace.Vorbim un pic si-mi confirma ca este pe acelasi drum, in aceeasi cautare si mai ales in aceeasi dorinta de aflare a unei formule de dobandire a imortalitatii. Ii este imposibil sa accepte ca la un moment dat chiar va dispare cu totul, ca nu ramane nimic din el/noi. Macar o bucatica de shen sa o poata cultiva cumva si sa-si transfere in ea toate cunostintele acumulate astfel incat sa mearga mai departe. Dar mai departe unde?!.. Mai tarziu, cand?!…:(. Ii spun desi stiu ca nu ma „aude”, ca raman din noi eventual o fotografie, cel mult o amintire in memoria celor apropiati, iar dupa ce nici ei nu mai sunt, zero. Raman dupa noi eventual un copil sau alte realizari, oricum de alta natura, dar ceva din noi, ceva care sa se propage extracorporal, nu. Degeaba insa, nu poate accepta asa ceva..
Framantat intre doua lumi care il atrag in aceeasi masura, cea clerica in care s-ar refugia/calugari de maine chiar dar nu gaseste curajul s-o faca si cea laica la care ar renunta dar nu se poate lipsi de dulcile placeri omenesti..
Ma-ntristeaza sa-l revad prins in acelasi loc, prins de dorinta asta de a pastra totul, dorinta care in final il face sa piarda totul. Cautarea asta imi pare ca-l priveaza de toate clipele de-acum, singurele care exista si conteaza… Chiar acum, duminica asta frumoasa de primavara, mirosul de covrigi calzi ce vine de la chioscul din apropiere, iubita lui care iese vesela din magazin, toate trec deja pe langa el..