Top
Maria Sa, Inconstientul - In cautarea unui sens
fade
3337
post-template-default,single,single-post,postid-3337,single-format-standard,eltd-core-1.2.1,flow-ver-1.6.3,,eltd-smooth-page-transitions,ajax,eltd-blog-installed,page-template-blog-standard,eltd-header-standard,eltd-fixed-on-scroll,eltd-default-mobile-header,eltd-sticky-up-mobile-header,eltd-dropdown-default,wpb-js-composer js-comp-ver-6.0.5,vc_responsive

Maria Sa, Inconstientul

Maria Sa, Inconstientul

 

       Cele doua parti ale aceleiasi monezi: rationalul, cel care atunci cand ceasul suna la 6 dimineata stie ca interesul lui este sa se trezeasca si pe cealalta latura inconstientul, cel care ar vrea sa arunce cu el de pereti.

        Pentru inceput punctele slabe.  De exemplu inconstientul este subiectiv. Pentru inconstient, cand informatia ajunge la creier ea nu este arhivata pur si simplu. Este miscata si reactualizata,  memoria neeliminand informatia din dosare ci mai degraba miscand dosarele. Informatiile adaugate ulterior au puterea de a le modifica pe cele anterioare. Din acest motiv si nu numai, sistemul uman inconstient de activare a informatiilor nu este de incredere. La putin timp dupa prabusirea capsulei spatiale Challenger, Ulric Neisser a solicitat unui grup de 106 studenti sa noteze exact locul unde se aflau cand au auzit stirea. Dupa doi ani si jumatate au fost intrebati din nou acelasi lucru, 25% dintre ei indicand un cu totul alt loc decat cel declarat initial. Din cauza aceluiasi subiectivism al memorarii, intre anii 1989 si 2007, 201 detinuti din Statele Unite au fost achitati in baza testului ADN,  75% dintre ei fiind inchisi pe nedrept in baza greselilor martorilor.

       Inconstientul este de asemenea si foarte sensibil la context. La Universitatea din Toronto, cercetarile lui Taylor Schmitz sugereaza o mai buna receptare vizuala periferica atunci cand suntem fericiti. La fel cum in zilele insorite, avem tendinta sa afirmam despre propria viata ca este mai buna in ansamblul ei, comparativ cu raspunsul la aceeasi intrebare pusa intr-o zi ploioasa.

       Intr-un alt experiment efectuat in conditii de stress (ce-ati zice daca aflat pe un podet suspendat deasupra unei ape involburate, o tanara vesela v-ar opri pentru completarea unui chestionar? :)), 65% dintre subiecti au sunat-o ulterior si au invitat-o la o intalnire spre deosebire de cei 30% care au sunat-o dupa ce au fost abordati de ea (pentru completarea unui chestionat, da?..la ce altceva va ganditi?.. :p) stand relaxati pe o banca.

       Exista si problema recompensei imediate. Inconstientul aici detine suprematia, este impulsiv. El vrea senzatii de bine, acum. Vrem sa fim supli asa, pe termen lung, dar vrem savarina insiropata in clipa asta.

       Si mai sunt si stereotipurile. Mintea inconstienta creaza tipare iar daca nu le gaseste atunci le creaza. Rugati sa ghiceasca in cadrul unui experiment greutatea unei persoane, informatia ulterioara ca acesta este sofer de tir a adaugat kilograme estimarii, iar cand li s-a spus ca este dansator, greutatea a fost subestimata.

       In fine mintea inconstienta nu stie matematica, din cauza acestei tendinte ajungand sa stam foarte prost cu estimarea riscurilor. Ca un exemplu, inconstientul dezvolta frici fara logica pentru amenintari rare (eventualitatea prabusirii unui avion) si ignora pericole de zi cu zi (mersul cu masina).

       Concluzionand, mintea inconstienta are mari dificultati in a lua decizii bune. Dar moneda are doua fete. Inconstientul vede lucruri pe care nivelul constient nu le observa. In sensul acesta, inconstientul dispune de sisteme mnezice vaste si implicite, in vreme ce nivelul constient se bazeaza pe memoria de lucru, adica pe informatiile constiente din fiecare clipa. Inconstientul este constituit din multe module fiecare cu o functie anume, pe cand constientul este un singur modul. Inconstientul are o capacitate de procesare mult superioara, la capacitate maxima mintea constienta fiind de 200.000 de ori mai slaba decat inconstientul.

       Putem spune ca multe din defecte inconstientului sunt reversul virtutilor lui. Inconstientul este sensibil la context, ceea ce de fapt este foarte important. Inconstientul este foarte rapid la generalizari si proiectarea stereotipurilor, in contextul in care toata viata noastra se desfasoara in incertitudine.

       Pornind de la procesele de zi cu zi, inconstientul monitorizeaza situatia tuturor componentelor corpului in orice moment prin cel de-al saselea simt, proprioceptie. Abilitatea inconstientului de a sintetiza senzatiile venite de la corp nu este nicidecum una banala. Corpul transmite mesaje ce devin parte a gandirii prin cai misterioase. Inconstientul este apt sa performeze operatiuni incredibil de complexe, fara ajutor din partea gandirii constiente. Da, este nevoie de asistenta constientului sa inveti sa conduci o masina, dar odata invatate, informatiile sunt trimise in inconstient astfel incat ajungi apoi sa conduci mii de km in timp ce vorbesti la telefon (nerecomandabil :))), ascultand radioul sau band in acelasi timp o cafea.

       Tot inconstientul este cel care face posibila performanta de varf. Cand un incepator invata ceva, in creier se produce o activare de mari dimensiuni. Cand un expert se confrunta cu aceeasi sarcina, apare doar o slaba activare.

       Pe masura ce absoarbe date, inconstientul interpreteaza, organizeaza si creeaza premizele unei intelegeri preliminare, totul simultan (cazul nevazatorilor care dezvolta abilitati impresionante in conditiile in care vederea constienta a disparut). Astfel de aptitudini pot fi foarte subtile. Multe ferme de gaini angajeaza sortatori profesionisti. Exista persoane care pot spune daca un pui este femela sau mascul in conditiile in care pentru oricine un pui e un pui si atat, asexuat. Intrebati cum isi dau seama, niciunul nu poate sa raspunda exact. Pur si simplu exista ceva diferit la puii-femela, respectiv puii-masculi si ei sesizeaza asta.

      O alta abilitate a mintii inconstiente o reprezinta construirea de credinte implicite. Medicul elvetian Edouard Claparede a condus un mic experiment cu o pacienta suferinda de amnezie. Doctorul trebuia sa se prezinte de fiecare data cand intra in salon. La una din intalniri a ascuns un bold in mana si cand s-au salutat bodul a intepat palma femeii. La urmatoarea intalnire, ea tot nu il recunostea, dar cand a venit momentul salutului, femeia a refuzat sa ii dea mana.

       Inconstientul pare sa codifice informatia in doua moduri, o codificare fidela si o codificare numita teoria traseului difuz. Daca de fiecare data cand mergi la o inmormantare ai retine toate detaliile, ai fi coplesit de ele. Daca insa iti amintesti esenta comportarii -ce sa imbraci, ce ton al vocii sa adopti, etc- atunci ai o idee de comportament acceptabila dpv social.

       In general procesele constiente sunt mai eficiente in rezolvarea problemelor cand factorii sunt definiti concret, pe cand procesele inconstiente sunt mai eficiente in conditii de ambiguitate.

       O observatie importanta este si aceea ca judecata inconstienta nu este acelasi lucru cu judecata instantanee. Timothy Wilson a condus un experiment replicat mai tarziu de Dijksterhuis, in care le-a cerut studentilor sa aleaga dintre cinci postere cu imagini diferite, verificand ulterior nivelul de satisfactie a deciziei initiale. S-a constatat ca cei carora li se ceruse sa analizeze constient imaginile se declarau mai putin multumiti cu decizia lor initiala. Cei care doar au privit posterele avand posibilitatea sa aleaga mai tarziu erau mai fericiti cu optiunea lor. Dijksterhuis a replicat exprimentul printr-un set de studii in magazinele Ikeea. Cei care alegeau mobila dupa indelungi analize erau ulterior mai putin multumiti de alegerea lor, spre deosebire de cei care luasera decizia achizitiei dupa mai putina analiza constienta.

       Inconstientul este si un explorator natural. Spre deosebire de gandirea constienta care avanseaza pas cu pas si absoarbe putine date esentiale si principii, inconstientul se extinde pe toata suprafata obiectiva print-un proces de asociatii. Tot el poate produce mai multe legaturi creative si paralele improbabile, procesand mai multi factori simultan, cantarind natural importanta factorilor pe care ii intalneste, folosind pentru aceasta atat emotii cat si senzatii fizice.

       La final un citat din Ulrich Neisser (http://en.wikipedia.org/wiki/Ulric_Neisser): „[…]diferenta esentiala dintre gandirea omului si cea a animalelor inferioare nu rezida in existenta constiintei, ci in capacitatea procesarilor complexe din afara ei„.

 

bibliografie, David Brooks, Animalul Social

 

 

 

 

 

panangua
No Comments

Post a Comment